Cultură

Incepand din evul mediu sate intregi, in perioada dintre marile cicluri agrare s-au specializat in: lemnarit si construirea de case(Budureasa, Burda, Cresuia, Tarcaita, etc), fierarit(Vascau, Varzari, Briheni, ), olarit(Saliste, Leheceni, Cristior, Lelesti, etc.) varalit(prelucrarea varului) (Meziad, Izbuc Budureasa, etc) pielarie si cojocarit (Delani, Vascau, ) sumanarit (in special Sarbesti) industria casnica textila in toate satele zonei, culesul de plante medicinale, (Poieni) s.a.
Sunt expuse de asemenea piese representative ale portului popular din zona de o frumusete deosebita in diversitatea si unitatea lor. Este reconstituit de asemenea un interior taranesc
In expozitiile temporare ale muzeului sunt prezenti creatori populari dar si artisti plastici consacrati ai orasului, ai judetului, sau ai tarii. De asemenea puteti vedea colectii interesante de stiinte ale naturii, de animale exotice, serpi, fluturi.
De la muzeu pot fi obtinute informatii despre potentialul turistic al zonei, despre valorizarea lui, mai ales in perspectiva dezvoltarii agroturismului.

La 20 iunie 1924, primarul Nerva Traian Cosma se adresa Ministrului Cultelor si Artelor, Alexandru Lepadatu: „sa binevoiti a ne darui un numar mai mare din cartile ce va stau la dispozitie”, si mai tarziu un referat adresat presedintelui Academiei Romane printr-un referat prin care solicita donarea de carti ce aparusera din 1867 pana la acea data. Demersurile au success si Biblioteca Comunala a orasului incepe sa functioneze la sfarsitul anului, avand un bibliotecar salariat. In 1947 toate bibliotecile se comaseaza, formandu-se Biblioteca Atheneului Popular, „Nicolae Balcescu” din Beius, cuprinzand peste 35000 de titluri. 1952 este de departe cel mai negru an din istoria culturala a Beiusului. Cenzura comunista face ca aproximativ 25000 de volume sa fie arse in scopul epurarii intelectuale. Unele carti au scapat insa prin stradania profesorilor de atunci sau au fost mutate. Anii comunismului au tinut Biblioteca intr-o subfinantare continua. Fondul de carte s-a deteliorat continuu, la fel si cladirea ce a adapostit-o. Distrugerile intelectuale au fost semnificante. Aproape 200 de ani de cultura si civilizatie au fost incet incet macinati prin dezinformare si indiferenta continua.
Incetul cu incetul „Biblioteca Constantin Pavel” cum se numeste azi incepe sa isi recastige demnitatea. La ora actuala puteti citi peste 70000 de volume. Biblioteci functioneaza si pe langa institutiile de invatamant beiusean.