Nu se poate vorbi despre Beiuş, fără a ţine seama de teritoriul denumit generic „Ţara Beiuşului”, cu străveche rezonanţă istorică ,având o atestare documentară de aproape 750 de ani (1263) , constituind o oază de dezvoltare atât economică, cât şi socio-culturală la scară multiseculară. Configurat pe Bazinul superior al Crişului Negru, Beiuşul se individualizează atât prin configuraţia geografică, cât şi prin trăsăturile proprii, prin evoluţia istorică aparte. Peste dealuri şi văi, înconjurat de brâul munţilor Apuseni, Ţara Beiuşului este o „ţară” aparte, unde aromele anotimpurilor ascund , ca un vin de soi, un iz de istorie, cultură, civilizaţie şi trăinicie pe aceste meleaguri.
Deşi momentele istorice local-regionale, poate nu au fost de importanţă geopolitică, dar prin specificul spaţiului şi al oamenilor s-au marcat evenimente de importanţă crucială în destinul naţiunii române- transformarea micului oppidium- (oraş liber, târg), în oraş al şcolilor, începută cu ctitoria Gimnaziului superior Greco-catolic, în 1828, de către episcopul Samuil Vulcan, a doua şcoală românească din Transilvania, după Blaj. Această moştenire se perpetuează an de an, mii de elevi din toată regiunea frecventează cursurile „şcoalelor Binşene”.
Dar cum timpul trece neiertător peste date şi fapte, iar ultimele decenii ale secolului trecut nu au adus mult aşteptata ascensiune economică reală a urbei, o descoperire care a schimbat „faţa oraşului”, promite direcţia de dezvoltare pentru viitor. Forajul realizat între1995-1996, la o adâncime de 2 576 m a confirmat existenţa unui bogat zăcământ de apă geotermală. Sonda F-3001 localizată în partea de sud-est a Beiuşului, la ieşirea din oraş, spre Deva (E 79), a intersectat un rezervor geotermal productiv între adâncimile de 1 850 m şi 2 460 m. Rezervorul se află în fracţiuni triasice de calcar şi magnezit, cu temperaturi de rezervor între 75 şi 88º C, cu o grosime de aproximativ 500-600 m. Rocile de rezervor care se găsesc sub 2000 m adâncime în puţul F-3001, ajung la suprafaţă în munţii Codru-Moma, la 8-10 km vest de Beiuş.
Cercetarea şi evaluarea rezervorului geotermal s-a făcut în cadrul unui proiect al Uniunii Europene, realizat de următoarele firme: VAG Ltd Islanda, GTN Germania, SC Edilul Beiuş România, SC Transgex Oradea România. Proiectul s-a finalizat cu un studiu de fezabilitate întocmit de partenerii islandezi şi germani. Puţul F-3001 a fost testat în regim intens în perioada 28 aprilie- 23 septembrie 1999, prin intermediul unei pompe submersibile, pomparea fiind continuă la o valoare medie între 36 şi 42 l/s.
Scopul primordial al studiului a fost estimarea potenţialul de producţie pe termen lung al forajului F-3001. Temperatura apei a fost monitorizată constant în timpul probelor. Ea s-a ridicat în cursul testării ,începând cu 29 aprilie, a doua zi de test, temperatura apei s-a ridicat încet dar continuu de la 78º C la aproape 85º C la mijlocul lunii august.
În prima fază de exploatare, au fost conectate la reţeaua de apă geotermală cartierele de locuinţe şi principalele instituţii ale oraşului. Dat fiind nevoia crescută de agent termic, între anii 2002-2004, s-a forat al doilea puţ, F 3003, care asigura o temperatură de aproximativ 75 º C. Începând cu anul 2008, şansa dezvoltării durabile a municipiului s-a conturat prin atragerea masivă de fonduri europene nerambursabile, ajungând în prezent la valoarea semnificativă de 20 de milioane de euro proiecte implementate şi în curs de implementare. Proiectul „Beiuş- Oraş geotermal” , în valoare de 4,3 milioane euro, are ca scop eficientizarea folosirii resursei de apă geotermală. Anual, în oraşul Beiuş se consumă mai mult de 200.000 Gcal, care sunt produse numai din sursa geotermică. Proiectul a fost depus pe Programul Operaţional Sectorial.-Creşterea competitivităţii economice – Axa prioritară 4 Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice-Domeniul de intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi.Obiectivul general al DMI 2 este: „Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie”.
Proiectul prevede punerea in functiune a piesei principale a instalatiei de foraj care va cobori sonda la 2.750 de metri adancime si va asigura reinjectia apei geotermale de retur, pentru a recircula apa si a asigura debitul la sondele de productie. Pe langa sonda pentru reinjectie, s-au finalizat, lucrarile de executie a celor 10 kilometri de magistrală, 8 kilometri de magistrală de retur, 22 de noi puncte termice si pompele necesare pentru a asigura debitul de apa termala la nivel de municipiu. Obiective specifice ale proiectului sunt:
1. Creşterea confortului termic şi a capacitatii de productie a energiei termice din apă geotermală pentru 55% din populaţia municipiului Beiuş.
2. Crearea de noi locuri de muncă atat pentru realizarea investiţiei, cât şi pe perioada de operare prin realizarea/modernizarea capacităţilor de producere a energiei termice din apa geotermală.
3. Încurajarea și implicarea activă a mediului de afaceri local și regional, precum şi a autorităţilor locale şi centrale, în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie.
Impactul şi factorul multiplicator al utilizării apei geotermale va determina o dezvoltare pe orizontală a economiei regionale. Numărul de locuri de munca in urma dezvoltării unor potenţiale activităţi economice adiţionale la nivel local generate de accesul la energia produsă din sursa regenerabila de energie (apa geotermală) – 295 de locuri de munca, iar pentru viitorul parc balneoclimateric se estimează crearea unui număr de minim 25 de locuri de muncă.
In jurul parcului balneoclimateric, vor exista un număr de minim 3 hoteluri cu capacitate totala de 300 de locuri de cazare şi care vor avea doua feluri de servicii: pentru curele balneare oferite de parc si pentru turismul montan oferit de oportunitatea zonei Apusenilor : Peştera Urşilor, Peştera Meziad Rezervaţia Naturala Padiş ,Staţiunea Balneoclimaterica Stâna de Vale, ,satul de vacanţă Arieseni. Crearea oportunităţilor prin mijloace de petrecere a timpului liber: cinematograf, localuri publice, ş.a.m.d.
Se va înfiinţa un ştrand municipal cu apa geotermala cu minim 4 bazine in ( olimpic, copii, polo, agrement).Pentru aprovizionarea parcului balneoclimateric, hotelurilor, se vor diversifica serviciile economice şi publice se vor crea oportunităţile deosebite de creştere economică pentru diferitele firme de producţie sau desfacere.
Crearea acestor oportunităţi economice şi sociale cu impact deosebit in dezvoltarea durabila a municipiului Beiuş, vor aduce un aport financiar semnificativ la bugetul local, contribuţii care se vor constitui in investiţii in infrastructura sociala (întreţinerea şcolilor, protecţia copiilor, protecţia reala a persoanelor in vârstă si activarea reală a persoanelor vulnerabile social), investiţii in infrastructura (drumuri, sistem de canalizare, modernizarea stadionului municipal, asigurarea totala a siguranţei cetăţenilor), crearea oportunităţilor de interconectare a oraşului la nivel regional, naţional si internaţional.
Pe lâgă faptul deloc neglijabil al celui mai scăzut preţ/ gigacalorie din România (77 lei/ Gcal), comoara geotermală va aduce Beiuşului o şansă unică de dezvoltare economică, şi nu în ultimul rand şansa unui viitor sănătos al locuitorilor, un veritabil oraş verde.
Documentare tehnică: ing. Boloş Mircea, consilier Compartimentul energetic şi autorizare
Text: Kovács Zoltán, referent comunicare şi relaţii mass-media
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BEIUŞ
